Călătorește cu Natalia

Pitorescul drum DN2D care unește Moldova și Ardealul și care șerpuiește prin Munții Vrancei, ascunde câteva atracții pe care trebuie neapărat să le pui pe listă. Printre acestea se numără și Cascada Putnei. Aflată în Parcul Natural Putna-Vrancea, este unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase obiective turistice din zonă. Aici mergem atunci când avem nevoie de puțină relaxare, să ascultăm susurul apei, sau să respirăm aerul curat al munților. Accesul spre cascadă se face pe scări, însă din păcate nu poate fi vizitată de oricine. Probabil te întrebi de ce spun acest lucru? Ei bine, mă refer la acele persoane care se deplasează foarte greu, sau cu ajutorul unui scaun rulant. Asta se întâmplă deoarece reliefu nu permite realizarea unei căi care să faciliteze accesul mai ușor al acestora. Lăsând deoparte minusurile, această cascadă poate fi vizitată în orice anotimp, fie că e primăvară, vară, toamnă, sau iarnă, pentru că fiecare perioadă a anului are farmecul ei, oferind vizitatorilo...

Oricine traversează Municipiul Focșani către județul Covasna ajunge, inevitabil, să parcurgă cel puțin o dată unul dintre cele mai pitorești drumuri care unește Moldova și Ardealul. Chiar și noi iubim acest tronson deoarece ne răsplătește cu peisaje magnifice asupra Munților Vrancei. Însă sunt sigură că nu foarte mulți dintre voi știu faptul că acest drum trece prin inima Parcului Natural Putna-Vrancea , datorită râului cu același nume, unul dintre cele mai frumoase cursuri de apă din România, care izvorăște la altitudinea de 1400 metri străbătând Vrancea pe o lungime de 144 km până la vărsarea în râul Siret. Râul Putna ne oferă atât frumuseți o naturale, cât și o lecție de istorie, fiind martor al momentelor grele prin care au trecut oamenii acestor locuri de-a lungul timpului. În secolul al XVII-lea servind ca o barieră naturală împotriva invadatorilor, iar în timpul luptelor dintre domnitorii moldoveni și otomani, râul a devenit un loc de, retragere strategică pentru soldați. Se cre...

Trebuie să recunosc faptul că am fost cam leneșă în 2024, cel puțin în privința activității mele pe blog, dar am avut un an interesant în privința altor aspecte ale vieții, așa că, start recapitulare generală a unui an interesant și intens. Luna mai mi-a oferit prilejul de a mai afla încă o părticică din istoria orașului Focșani, pătrunzând în tainele fotografiei de odinioară văzută prin ochii fotografului distinsului fotograf Franz X Koroschetz. „Focșanii prin obiectivul unui artist fotograf Franz X Koroschetz” o carte a cărei autor este Sorin Tudose, jurnalist pasionat de frumusețea orașului Micii Uniri în secol XIX, dar și a locuitorilor acelor vremuri. Este cartea de care fiecare focșănean și nu numai are nevoie pentru a face cunoștință cu trecutul și valorile sale. Dar 2024 mi-a oferit oportunitatea de a vizita pentru întâia dată Vulcanii Noroioși aflați în județul Buzău, locul în care îmi doream de foarte mult timp să ajung. Este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice...

Mai sunt câteva săptămâni până la Crăciun, una dintre cele mai importante și așteptate sărbători din an. E acea sărbătoare pe care fiecare dintre noi o așteaptă cu mare nerăbdare pentru că Moșul vine cu cadourile mult dorite, iar adulții reflectă asupra lucrurilor bune și mai puțin bune petrecute în anul care tocmai se încheie și își fac planuri pentru cel ce urmează. Însă, Crăciunului nu e doar despre cadouri și planuri de viitor. E despre celebrarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, despre colindele care prevestesc acest important eveniment, despre familie și despre tradițiile specifice ținutului Vrancei, zona din care provin. Îmi amintesc și acum cu mare drag de momentele frumoase petrecut alături de bunici. Ziua de Ajun era dedicată întotdeauna alegerii celui mai frumos brad. Colindam orașul până găseam cel mai frumos brăduț, pe care abia așteptam să-l împodobim, în timp ce bunica cânta cele mai frumoase colinde, luându-se la întrecere cu grupurile de colindători care trecea...

Fiecare om are personalitatea lui. Unii sunt introvertiți, dar cu o mare dorință de a-și exterioriza sentimentele, alții poate prea expansivi. Eu fac parte din prima categorie, iar atunci când am primit spre testare produsele de la Ziaja România , mi-am spus că acesta este cel mai bun prilej de a mă redescoperi. Deși sunt o mică artistă, creatoare de frumos, cu o sensibilitate aparte pentru ceea ce se întâmplă în jur, cred că am capacitatea de a trăi din plin momentul prezent, savurând din plin fiecare experiență cu ajutorul simțurilor. Firea mea spontană mă face să îmbrățișez cu entuziasm toate provocările pe care mi le oferă viața.Nu sunt adepta rigidității, ci îmi place să mă las purtată de val și să mă adaptez situațiilor care apar pe parcurs, ceea ce-mi permite să profit de fiecare oportunitate ivită. Sub aceast relaxare se ascunde multă empatie și dorința de a-i înțelege și sprijini pe cei din jur, însă, nu sunt genul de persoană care-și declamă sentimentele și emoțiile, în schim...

Sărbătorile se apropie cu pași repezi, așa că gândul îmi zboară la preparatele tradiționale românești și la vinurile cu care acestea se potrivesc cel mai bine, având în vedere că fiecare membru al familiei are preferințele sale. Și cum îmi plac surprizele mi-am propus ca în acest am să creez magie în farfurie și în pahar alegând preparate și vinuri pe placul fiecărui membru al familiei în așa fel încât atmosfera să fie relaxantă și să ne simțim bine. Pentru că îmi doream să creez pairing perfect intre preferințele culinare ale fiecăruia dintre noi și vin am început să studiez în profunzime proprietățile și veleitățile fiecărui soi ca să fac cele mai bune alegeri pentru că voiam să avem sărbători de neuitat. Când credeam că am lecția învățată am luat legătura cu Monica, cea mai bună prietenă, care mi-a spus că nu e atât de ușor ceea ce-mi doream eu să fac și că mă va ajuta ea cu sfaturi. Ne-am apucat să căutăm cele mai bune sortimente de licoare bahică care să pună în valoare bucatele...

Având un scriitor in familie, era inevitabil ca pasiunea pentru lectură să nu se transmită mai departe și generațiilor următoare, cărțile având un loc aparte în casa mea, ele fiind compania perfectă în zilele friguroase de iarnă, lângă o sobă în care focul arde mocnit, alături de un ceai fierbinte, citind cu mare plăcere cărțile unchiului meu. Pasiunea pentru lectură mi-a oferit posibilitatea de a intra în contact cu scriitori din orașul în care locuiesc prin participarea la lansări de carte care aduc în actualitate crâmpeie din istoria orașului Micii Uniri. Însă, pentru a scrie o carte e nevoie de multă muncă, de o documentare care în unele cazuri se întinde pe o perioadă de câțiva ani, timp in care autorul strânge cele mai relevante informații pe care să le împărtășească cititorilor săi. Inteligența artificială un ajutor al scriitorilor, sau nu  Luând în considerare toate acestea, mă întreb cum s-ar simți un scriitor dacă lucrarea sa ar fi scrisă cu ajutorul unui program sau o ap...